Am fost intrebat, de foarte multe ori, de ce ar trebui sa avem un antrenor sau un instructor, atunci cand vrem sa ne apucam sa facem sport. “oricum nu fac performanta, o fac doar pentru mine” – mi se spunea. Pai, pentru mine facem toti. Doar ca nu toti stim ce presupune acest pentru mine. Sigur ca daca vrem doar sa facem un jogging de doua ori pe saptamana, atunci nu ne trebuie antrenor, dar, daca ne inhamam sa facem primul maraton , lucrurile se schimba. Pai ce, nu pot sa iau un program de alergare de pe net? De ce sa platesc un instructor? Ba da, poti, dar programul ala n-o sa se uite la tine daca pasesti corect, n-o sa te invete cum sa respiri si nici cum sa faci abdomenele. Si, uite-asa, peste ceva vreme, in loc sa-ti faci bine, ai sa te trezesti cu dureri de mijloc sau, mai rau, cu cine stie ce afectiune. La fel, stim cu totii ca vin momente in pregatirea fiecaruia – da, chiar si-a mea – cand iti vine sa renunti. Cand ti-e atat de greu incat pui genunchiul jos. Si-atunci, cel mai potrivit om care sa te ridice e instructorul tau, cel care te cunoaste, care-ti stie pragurile si care te poate motiva. Iar antrenorul trebuie sa fie sincer cu tine, sa-ti spuna mai ales punctele slabe, nu sa te mangaie pe crestet si sa-ti ia banii. Am antrenat si-n sportul de performanta si stiu ca meritul cel mai mare il are sportivul, dar, daca in jurul lui n-ar exista oameni care sa-l invete si sa-l corecteze, rezultatele lui ar fi mult, mult mai slabe. Fiindca, serios, de cate ori ati continuat alergarea dupa ce-ati vomat pe parcurs? Am lucrat, in ultima perioada, printre altii, cu fotbalisti de Liga 1. Baieti buni, muncitori, cu potential. Doar ca, la inceputul colaborarii noastre, oamenii nu faceau nici macar 70 de abdomene legate si cea mai mare distanta alergata era de vreo 10-11 km. Dupa jumatate de an, mancau jaratec. Credeti ca vreunul din ei se oferea voluntar cand era greu? Sa fim sinceri, aproape intotdeauna ne intoarcem cu spatele, cand trebuie sa ne gasim slabiciunile, aproape mereu cautam motive sa ne oprim. In concluzie, daca vreti un instructor bun, nu va alegeti unul de treaba.
Later edit. Nu mie-mi fac reclama, aici, ci institutiei antrenorului. Acela caruia-i veti pune un nod in gat, cand o sa treceti de finisul unui maraton. Merita, sa stiti.
paul dicu | trainer 